vineri, 18 iunie 2010

Agonie!

O aripa de cristal,
Sparta de cutit .
Si inima o simt,
Cum s-a prabusit.
In agonie , in durere,
Cu-n suflet daramat,
Iertare isi mai cere
De la imparat.
Si-un singur gand
Ar vrea sa-i mai imparta:
Ca il iubeste
Si nu vrea sa se desparta.
Dar el in ura ,
In manie ,
Un suflet vrea sa rupa.
Cu o sabie de foc
Sfarama un corp plapand.
Plangand .
Intr-o tacere asurzitoare,
Un "NU" strabunge bolta
De vise si amintiri promise.
In ganduri negre,
Un suflet se cufunda,
Iar altul in locomie se inceaca.
In lumea cea macabra,
Un sunet de speranta
Ar vrea sa se auda,
Dar dispare.......
Ca o bucurie trecatoare .